Din

blog-ul nostru.

Magazine în loc de uzine. Foste platforme industriale devin proiecte imobiliare!.

ianuarie 19, 2018

Industria grea a Bucureştiului a ajuns în ultimii 15-20 de ani la fier vechi sau, în cel mai bun caz, a fost mutată la marginea oraşului, iar pe terenurile fostelor fabrici au fost şi vor mai fi ridicate centre comerciale, o piaţă care cel puţin la nivelul Capitalei atrage mult mai multe investiţii decât producţia.

Pe terenurile unor foste fabrici ca Tricodava, Vulcan, Electroaparataj, Laromet sau Textila Dacia vor apărea în următorii trei-patru ani noi centre comerciale, deşi oraşul pare deja împânzit de malluri şi hipermarketuri.

„Printre punctele forte ale acestor platforme se numără accesibilitatea uşoară şi poziţionarea în oraş, dar şi faptul că au suprafeţe generoase care permit dezvoltarea unor proiecte ample. Aceste puncte forte devin relevante în funcţie de tipul proiectului care urmează să fie dezvoltat pe teren: pentru rezidenţial contează foarte mult zonele liniştite, dar şi proximitatea mijloacelor de transport în comun, piaţa de office are nevoie de cât mai multe mijloace de transport în comun, dar şi de un mix de retail diversificat, iar segmentul de retail cere densitate cât mai mare de consum”, explică Gabriel Simulescu, – associate director land division Knight Frank România.

„Ecologizarea şi decontaminarea rămân variabile importante pe care le au în vedere investitorii, pentru a stabili şi negocia preţul final oferit pentru un teren, în urma unor studii geotehnice. Bineînţeles, costul acesta se stabileşte în funcţie de gradul contaminării, iar preţul poate varia între câteva zeci de euro/mp, până la sute de euro/mp.  Contaminarea terenurilor a influenţat negativ mai multe tranzacţii de pe piaţă, care din această cauză nu s-au mai realizat, pentru că nu se preta investiţia”, a subliniat Gabriel Simulescu. Cea mai mare platformă indus­tri­al­ă din Bucureşti transformată în centru co­mer­cial, de peste 15 hectare, aparţine gru­pului israelian AFI Europe, care deţine mallul AFI Palace Cotroceni. AFI a cum­părat încă din 2007 platforma industrială La­romet din Bucureştii Noi, unde erau produse aliaje şi semifabricate din cupru, şi inten­ţio­nează să construiască un proiect rezidenţial.

În sectorul 6 din Bucureşti, zona de vest a oraşului, cea mai mare parte a fabricilor au dispărut sau sunt pe cale să dispară.

În zona Politehnica, fosta platformă UMEB a lăsat loc mallului AFI Palace Cotroceni, în timp ce fabrica Pumac a fost demolată iar acum Skanska dezvoltă acolo proiectul Campus 6, iar River Development construieşte birourile The Light.

Fabrica de pâine Spicul de la Grozăveşti a fost acum înlocuită de două dintre cele mai spectaculoase noi proiecte de birouri – The Bridge şi Orhideea Towers. De asemenea, fosta fabrică de bere Griviţa a fost înlocuită de un supermarket Kaufland iar trei dintre cele mai importante clădiri ale sale vor fi transformate de Hanner în apartamente de lux şi birouri de tip co-working.

În producţie însă Bucureştiul mai respiră doar prin industria de medicamente, bunuri de larg consum sau materiale de construcţii, după ce marii jucători din comerţ au trecut cu buldozerele peste industria grea.

 

Sursa: ZF.ro

mai mult

Dezvoltatorii imobiliari au dat 350 de milioane de euro pe terenuri în 2017.

ianuarie 15, 2018

Valoarea totală a tranzacțiilor cu terenuri pentru proiecte imobiliare, exceptând segmentul industrial, a depășit în 2017 pragul de 350 milioane de euro la nivel național, arată datele Colliers International România. Circa 70% din această valoare a revenit Capitalei, unde tranzacțiile cu terenuri pentru dezvoltări rezidențiale au reprezentat mai mult de jumătate din volumul investițional.

Dezvoltatorii imobiliari şi-au securizat anul trecut terenuri pentru noi proiecte imobiliare în Capitală, iar cele mai active zone pentru care s-au parafat tranzacţiile sunt centrul și nordul Capitalei: Bulevardul Expoziției, Bucureștii Noi și zona Băneasa-DN1-Jandarmeriei – datorită viitorului pol de birouri din zona Expoziției, dar și zonele Floreasca-Barbu Văcărescu, Aviației și Pipera.

Astfel, valoarea totală a tranzacţiilor cu terenuri a depăşit pragul de 350 de milioane de euro, cu circa 25-30% mai mult decât în 2016.

Piața de terenuri traversează cea mai bună perioadă din ultimii zece ani. Cererea s-a diversificat în decursul anului 2017 din punct de vedere al zonelor de interes și al sectoarelor imobiliare care au nevoie de suprafețe pentru noi dezvoltări. Mai mult, investitori noi și-au făcut intrarea pe această piață, atrași de randamentele superioare oferite de dezvoltarea imobiliară în piața locală comparativ cu alte piețe sau sectoare economice. În Capitală, segmentului rezidențial i-a revenit mai mult de jumătate din valoarea tranzacțiilor cu terenuri, care au crescut mai ales în valoare, restul fiind preluat aproximativ egal de segmentele de retail și birouri”, spune Sînziana Oprea, director asociat în departamentul de terenuri al Colliers International România.

În ceea ce privește achizițiile de terenuri pentru sectorul de retail, acestea au fost mult mai bine reprezentate la nivelul provinciei. Cererea a venit în egală măsură din partea dezvoltatorilor și a retailerilor și a vizat toate orașele cu deficit de spații moderne de retail, inclusiv cele cu o populație sub 100.000 de locuitori.

 

Cea mai mare tranzacţie cu terenuri în Bucureşti

 

 

Vânzarea celor 14 hectare ale platformei Policolor, la un preţ de circa 22 de milioane de euro, a reprezentat cea mai mare tranzacţie cu terenuri la nivelul anului trecut. Cumpărătorii sunt omul de afaceri Raul Ciurtin, Alina Codruţa Dobra şi Călin Gabriel Dobra, care vor să dezvolte un proeict mixt, cu blocuri de apartamente şi spaţii comerciale.

Alte tranzacții importante au fost parafate de dezvoltatorii GTC, Impact Developer&Contractor și Atenor Group în zona Bulevardul Expoziției, tranzacții în jurul valorii de 10 milioane de euro fiecare.

Dedeman a preluat terenul Fabricii Industria Iutei și a clădirilor aferente, cu o suprafaţă de 2,7 hectare, într-o tranzacție de aproximativ 6,7 milioane de euro. O altă tranzacţie importantă a fost şi cea de achiziţie a  terenului Coca Cola, cu suprafața de 5,7 ha, făcută de Globalworth în zona Preciziei pentru viitorul sediu al Renault.

Anul trecut, preţurile au crescut cu 10-15% faţă de nivelul din 2016, mai arată datele Colliers. Dinamica lor a variat, însă, în funcție de regiune, astfel că anumite orașe sau zone din București și-au păstrat valorile din 2016. Cu toate acestea, interesul pentru centrul și nordul Capitalei și pentru orașele regionale în plină dezvoltare din punct de vedere al pieței de birouri (Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brașov) a determinat o tendință ascendentă a prețului terenurilor.

 

Sursa: economica.net 

mai mult

50% din tranzacțiile imobiliare au loc în continuare prin Programul Prima Casă.

ianuarie 10, 2018

Dezvoltatorii imobiliari salută recenta decizie a Executivului de a suplimenta cu 175,5 milioane lei garanţiile pentru Prima Casă în 2017, după ce, la finalul lunii ianuarie, anunțase o posibilă reducere cu 15% față de anul trecut a plafonului pentru garanțiile acordate. 

Programul Prima Casă rămâne locomotiva pieței imobiliare care, la rândul ei, continuă să aibă o pondere importantă în produsul intern brut, de 9%. În 2014, ponderea în PIB a fost de 10%. Previziunile de creștere economică pentru 2017 variază între 3,4-3,7%, dar economia încă are nevoie de sprijin, inclusiv prin susținerea sectorului imobiliar. Deficitul bugetar ar putea trece de 3% în 2017, în vreme ce reformele rămân modeste. Prima Casă rămâne un sprijin real pentru economie.

“Grație Programului Prima Casă românii cheltuie mai puțin cu imobilul pe care îl achiziționează. Banii rămași în coșul lor zilnic sunt redirecționați către consum. Comerțul are nevoie de aceste sume. Autoritățile anunțau, recent, că un patron din cinci are în plan să reducă numărul de angajați din comerț în următoarele luni. La fel și în domeniul construcțiilor, care poate fi susținut tot prin Prima Casă. În noiembrie 2016, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 13,3% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2015.”, a declarat Marius Nicola, director general al companiei Premium – Conlux Development.

Prima Casă atrâge după sine dezvoltarea tuturor segmentelor din real estate deoarce dezvoltatorii imobiliari își proiectează afacerile și noile ansambluri rezidențiale în jurul acestui program de vreme ce peste jumătate din tranzacțiile de pe piața imobiliară au loc prin Prima Casă.
“Tranzacțiile prin Prima Casă reprezintă aproximativ 50% din tranzacțiile companiei Premium. Acest program ajută în continuare dezvoltatorii, clienții și băncile.”, a adăugat Marius Nicola, director general al companiei Premium – Conlux Development.

Lansat în anul 2009 pentru a susține piața imobiliară în plină criză financiar-economică, programul Prima Casă a contribuit masiv la dezvoltarea de noi ansambluri rezidențiale. Până în octombrie 2016, prin Prima Casă au fost acordate garanții de aproximativ 34 miliarde lei.
Conlux Development este dezvoltatorul ansamblurilor rezidenţiale Premium North Lane și Premium Regie, cu o experienţă de peste 15 ani în domeniul construcţiilor şi dezvoltărilor imobiliare.

Premium Regie este un complex rezidenţial aflat în construcție. Apartamentele Premium sunt concepute să reziste la cutremure de peste 8 grade Richter şi să poată fi revândute la aceeaşi valoare sau chiar la una mai mare.

Valoarea Zonei Regie este deja în crestere după ce fondul de investiţii CA Immo a demarat construcția unui centru de birouri format din două turnuri de 12 şi 16 etaje, situat la intersecţia Bulevardului Splaiul Independenţei cu Şoseaua Orhideelor. Lucrarea urmează să fie finalizată anul acesta. Complexul Premium North Lane oferă locuinţe de lux, mobilate, în zona de corporaţii din nordul Bucureştiului.

mai mult

Numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale a crescut cu 7,6%, în primele 11 luni din 2017.

ianuarie 9, 2018

Numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale a crescut cu 7,6%, în primele 11 luni din 2017, comparativ cu perioada similară a anului precedent, la 38.879, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Naţional de Statistică (INS).

‘În perioada ianuarie – noiembrie 2017, s-au eliberat 38.879 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 7,6% faţă de perioada ianuarie – noiembrie 2016, creştere reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (+844 autorizaţii), Bucureşti-Ilfov (+716), Centru (+429), Sud-Est (+292), Vest (+249), Sud-Vest Oltenia (+248) şi Sud-Muntenia (+95). Scădere s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare Nord-Vest (-128 autorizaţii)’, informează INS.

În luna noiembrie 2017, s-au eliberat 3.383 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 12,4% faţă de luna octombrie 2017 şi în creştere cu 26,6% faţă de luna noiembrie 2016.

Distribuţia în profil regional evidenţiază o scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale faţă de luna octombrie 2017, în Vest (-157 autorizaţii), Centru (-106 ), Nord-Est (-97), Nord-Vest (-96), Sud-Muntenia (-55) şi Sud-Est (-11). Creştere s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare Bucureşti – Ilfov (+44 autorizaţii). Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia a rămas la acelaşi nivel.

Sursa: economica.net

mai mult

Raport: Vânzătorii de apartamente din România au cerut cu peste 10% mai mult în 2017. Preţurile au scăzut însă în ultimul trimestru.

ianuarie 8, 2018

Preţurile cerute pentru apartamentele scoase la vânzare în România, atât noi, cât şi vechi, s-au majorat cu 10,48% în acest an, faţă de 2016, pe fondul creşterii achiziţiilor, dar au înregistrat o scădere uşoară în ultimul trimestru al anului, potrivit unui raport publicat vineri de portalul Imobiliare.ro.

Astfel, preţul mediu la nivel naţional a crescut de la 1.050 de euro pe metru pătrat util, la finele lui decembrie 2016, până la 1.160 de euro pe metru pătrat util în decembrie 2017.

“Interesant este că, după trei trimestre de creşteri (+4% în T1, +2,56% în T2 şi, respectiv, +4,38% în T3), suma medie solicitată pentru un apartament pe plan naţional s-a diminuat uşor în trimestrul al patrulea, cu 0,77% mai exact”, se arată în raport.

Această tendinţă, resimţită inclusiv în cele mai mari două oraşe ale ţării, Bucureşti şi Cluj-Napoca, poate fi pusă, cel puţin parţial, pe seama epuizării fondurilor pentru programul Prima Casă, ce a dus la o temperare a cererii, potrivit Imobiliare.ro.

Dintre cele mai mari şase oraşe ale ţării monitorizate constant de Imobiliare.ro, Capitala a înregistrat cea mai mică marjă anuală de creştere a preţurilor, de circa 10%, de la 1.141 la 1.256 de euro pe metru pătrat util.

“Apartamentele vechi s-au apreciat în acest răstimp cu 9,27%, de la 1.090 la 1.191 de euro pe metru pătrat util, iar cele noi cu 10,92% (de la 1.172 la 1.300 de euro pe metru pătrat util). Defalcat pe trimestre, aşteptările vânzătorilor bucureşteni s-au majorat cu 2,98% în T1, cu 2,38% în T2, cu 4,24% în T3, însă cu doar 0,16% în T4”, se arată în raport.

În schimb, Cluj-Napoca este campioana creşterilor de preţuri pe segmentul rezidenţial. Astfel, în 2017, preţurile cerute de vânzători s-au ridicat cu aproximativ 16,84%, de la 1.247 la 1.457 de euro pe metru pătrat.

“Clujul a recuperat, astfel, cea mai mare parte din declinul consemnat în perioada de recesiune, valoarea actuală situându-se foarte aproape de punctul maxim al pieţei, respectiv 1.551 de euro pe metru pătrat util (în aprilie 2008). În ultimele 12 luni, locuinţele vechi s-au apreciat cu 18,3% (de la 1.279 la 1.513 euro pe metru pătrat util), iar cele noi cu 17,4% (de la 1.184 la 1.390 de euro pe metru pătrat util)”, se arată în raport.

În Timişoara, apartamentele scoase la vânzare s-au scumpit, în medie, cu 11,59% în acest an, de la 1.027 la 1.146 de euro pe metru pătrat util.

În Constanţa, preţurile au crescut în ultimele 12 luni cu 12,74%, de la 973 la 1.097 de euro pe metru pătrat util.

În Braşov, preţul mediu solicitat pentru un apartament a crescut cu circa 12% în ultimul an – de la 900 la 1.009 euro pe metru pătrat util.

În Iaşi, a fost înregistrată o creştere anuală de 13,7% a preţului mediu solicitat pentru apartamentele noi şi vechi, de la 854 la 971 de euro pe metru pătrat util.

Sursa: economica.net

mai mult